Context: De ce a fost nevoie de ISO 13391?
Deși pădurile și produsele lemnoase sunt recunoscute la nivel internațional ca fiind printre cele mai eficiente soluții naturale de captare și stocare a carbonului, până recent lipsea o metodologie unitară, acceptată la scară globală, care să integreze toate componentele relevante ale lanțului valoric forestier.
Cadrele existente de raportare climatică s-au concentrat aproape exclusiv pe capacitatea pădurii de a sechestra și stoca carbon. Însă impactul pozitiv al înlocuirii materialelor fosile cu lemn – de exemplu în clădiri, ambalaje sau energie – a fost raportat separat, adesea în sectorul unde produsul este utilizat. Holmen Aceasta a însemnat că beneficiul climatic al soluțiilor bazate pe lemn a fost raportat în sectorul construcțiilor sau industrial, nu în sectorul forestier care a furnizat materia primă. Holmen
Rezultatul: beneficiul climatic complet al pădurii a rămas invizibil. Holmen
ISO 13391 completează și armonizează abordările existente (în special cele din ghidurile IPCC), oferind un cadru holistic ce include:
- Emisiile din operațiunile de recoltare, transport și prelucrare
- Stocarea de carbon în produsele din lemn recoltat (Harvested Wood Products – HWP)
- Balanța netă de carbon la nivelul unităților de management forestier
- Efectul de substituție/deplasare – înlocuirea materialelor și energiei cu emisii mari de carbon (beton, oțel, plastic, combustibili fosili) cu alternative pe bază de lemn
Publicarea și structura seriei ISO 13391
Seria ISO 13391 a fost publicată oficial pe 29 aprilie 2025 MyStandards și reprezintă primul standard internațional agreat pentru contabilizarea carbonului biogenic – o piesă esențială pentru acțiunile climatice corporative și atingerea obiectivelor globale de net-zero.
Aspectul cheie al noii serii de standarde este că produsele din lemn și pe bază de lemn sunt evaluate în raport cu ambele obiective fundamentale de atenuare a schimbărilor climatice stipulate de Convenția-cadru a Națiunilor Unite (UNFCCC): reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din combustibili fosili și procese industriale, și îmbunătățirea rezervoarelor de carbon, în special în ecosistemele naturale. Zm
Structura seriei:
| Parte | Titlu | Conținut principal |
|---|---|---|
| ISO 13391-1 | Cadrul general pentru calcularea dinamicii GHG pe lanțul valoric | Specifică modul de calcul al dinamicii gazelor cu efect de seră pentru produse din lemn la nivel organizațional sau agregat, incluzând limite de sistem, cerințe de date, alocare și comunicare transparentă ISO |
| ISO 13391-2 | Balanța de carbon în păduri | Emisii și absorbții în biomasă, sol, litieră, lemn mort – la nivelul unităților de management forestier (FMU) ISO |
| ISO 13391-3 | Deplasarea emisiilor de gaze cu efect de seră | Oferă metodologia pentru determinarea emisiilor de GHG din produsele alternative și pentru calcularea potențialului de substituție al produselor din lemn ISO |
Metodologia permite aplicarea pe trei niveluri de complexitate (Tier 1 – simplificat, Tier 2 – intermediar, Tier 3 – detaliat), astfel încât să poată fi folosită atât de mari corporații forestiere, cât și de mici proprietari sau administrații publice.
Cine a dezvoltat standardul și cine îl folosește deja?
În spatele lucrărilor la ISO 13391 se află experți din 14 țări, dar Suedia a jucat un rol deosebit de activ. Mai multe companii suedeze, precum Holmen și SCA, și-au dezvoltat propriile metode de calcul al beneficiului climatic total al produselor lor de mai mulți ani. Această experiență a contribuit acum la conturarea unui standard internațional. Holmen
Adoptatori timpurii:
Începând cu aprilie 2025, mai multe corporații din industria forestieră și asociații de proprietari de păduri au adoptat metodologia standardului, inclusiv în rapoartele anuale ale SCA, Holmen, Södra, StoraEnso, Norra Skog, Statskog și Billerud. Zm
Coaliția Internațională pentru Silvicultură Sustenabilă (ISFC), care reprezintă 17 companii forestiere majore ce administrează aproximativ 18 milioane de hectare în 37 de țări pe toate cele șase continente cu păduri, a salutat lansarea standardului. Kalkine Media
De ce contează efectul de substituție? Cifrele vorbesc
Sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile globale de carbon. O analiză a 27 de studii privind emisiile pe durata de viață asociate cu lemnul laminat încrucișat (CLT) a constatat că acest material ar putea reduce emisiile de carbon ale clădirilor mari cu aproximativ 40% față de materialele tradiționale. MIT Climate Portal
Alte date relevante:
- În medie, aproape 43% din emisiile de GHG sunt evitate dacă structurile din beton armat sunt înlocuite cu alternative din lemn masiv USDA
- Pentru fiecare tonă de produse din lemn utilizate în loc de produse non-lemn, se evită în medie 2,5 tone de emisii CO₂ European Forest Institute
- Un studiu de caz dintr-o clădire din Edinburgh arată că utilizarea CLT în loc de oțel și beton a evitat 679 de tone CO₂e, beneficiul total de carbon al clădirii ajungând la 2.432 tone CO₂e UNECE
- Construcția clădirilor din lemn reduce emisiile cumulative de gaze cu efect de seră din fabricarea oțelului și cimentului cu cel puțin jumătate ScienceDaily
Tranziția la lemn ca material de construcție ar putea evita peste 100 de miliarde de tone de emisii de CO₂ până în 2100 ScienceDaily, potrivit cercetătorilor de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.
Cum se aplică în practică în România?
România dispune de aproximativ 6,9 milioane hectare de păduri (circa 29% din suprafața țării), dintre care peste 50% sunt gestionate în regim sustenabil cu regenerare naturală. Sectorul forestier și cel al prelucrării lemnului contribuie semnificativ la economie, dar și la bilanțul național de carbon.
Cu adoptarea ISO 13391, actorii din domeniu pot demonstra concret și comparabil contribuția lor climatică reală, inclusiv:
Stocarea de carbon în produse cu durată lungă de viață: grinzi, case din lemn masiv, mobilier de calitate, pardoseli – produse care blochează carbonul pentru decenii sau chiar secole.
Efectul de substituție: înlocuirea betonului și oțelului în construcții cu lemn masiv laminat încrucișat (CLT) sau lemn stratificat (Glulam). Datorită greutății de câteva ori mai mici a lemnului comparativ cu betonul, o structură din lemn poate reduce consumul total de materiale în construcții la jumătate. European Forest Institute
Prelungirea ciclului de viață: prin reciclare și reutilizare (ex: lemn din demolări → mobilier second-hand → peleți/brichete).
Cine beneficiază în România de ISO 13391?
- Proprietari și administratori de păduri: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, asociații de proprietari privați, fonduri de investiții forestiere
- Industria prelucrătoare a lemnului: fabrici de cherestea, PAL, MDF, furnir, constructori de case din lemn, producători de peleți
- Construcții sustenabile: dezvoltatori imobiliari care promovează clădiri cu structură din lemn masiv
- Autorități publice: Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, autorități care elaborează inventare naționale GHG și rapoarte către UNFCCC
- Cercetare și ONG-uri: institute de cercetare forestieră, asociații profesionale, organizații de mediu interesate de soluții bazate pe natură
Avantaje competitive pentru companiile românești
Companiile care implementează metodologia ISO 13391 pot obține beneficii tangibile:
- Certificări suplimentare recunoscute internațional
- Acces îmbunătățit la finanțări verzi și fonduri ESG
- Eligibilitate pentru contracte publice cu criterii de mediu
- Credite de carbon pe piețele voluntare
- Poziționare competitivă pe piețele internaționale sensibile la aspectele climatice
Concluzie
Publicarea ISO 13391 marchează trecerea de la o abordare fragmentară la una integrată și comparabilă la nivel global în ceea ce privește rolul pădurilor și al lemnului în economia cu emisii reduse de carbon.
Până la publicarea acestui standard, nu exista o abordare de contabilizare agreată internațional pentru emisiile și absorbțiile de carbon biogenic – o piesă importantă din puzzle pentru susținerea acțiunii climatice corporative și atingerea obiectivelor globale de net-zero. Kalkine Media
Pentru România, cu un potențial forestier semnificativ și o industrie lemnoasă în dezvoltare, standardul reprezintă o oportunitate strategică: de a transforma pădurea nu doar într-o resursă economică, ci și într-un pilon central al tranziției verzi și al poziționării țării pe piețele internaționale de produse și servicii cu amprentă climatică scăzută.
Adoptarea și aplicarea practică a ISO 13391 în următorii ani va permite României să cuantifice mai bine și să comunice mai eficient contribuția reală a sectorului forestier la obiectivele climatice naționale și europene.
Referințe:
- ISO 13391-1:2025, ISO 13391-2:2025, ISO 13391-3:2025 – International Organization for Standardization
- International Sustainable Forestry Coalition (ISFC), Comunicat iunie 2025
- Holmen AB, „New ISO standard shows the full climate benefits of the forest”
- Churkina et al. (2020), „Buildings as a global carbon sink”, Nature Sustainability
- European Forest Institute, „How can wood construction reduce environmental degradation?”
